Episodul șase al poveștii celor mai interesante zece finale din istoria Cupei României care vă sunt prezentate de ProSport a ajuns la un moment de pomină, de natură să suscite polemici aprinse și acum, la atâția ani după evenimente. Pe 21 iunie se împlinesc 15 ani de la meciul incendiar Petrolul Ploiești – Rapid București, disputat pe „23 August” și încheiat, după un scandal imens, cu victoria prahovenilor în urma loviturilor de departajare: 1-1 după 120 de minute, 5-3 după penalty-uri.
Până în minutul 82 al acelei finale cu favorit clar – o echipă Rapid plină de vedete, în plină ascensiune și iubită de arbitrii cărora George Copos le dăduse pe mână magazine Samsung în localitățile de baștină – nu s-a întâmplat nimic deosebit.
Excelenții fotbaliști giuleșteni (Lupu, Vlădoiu, Chiriță și Frunză erau doar câteva dintre starurile gazdelor) au fost blocați excelent de o echipă Petrolul mai modestă, dar foarte organizată și harnică. Era 0-0 și partida se îndrepta spre prelungiri. A venit apoi golul petroliștilor, marcat de Andreicuț, și trei sferturi din stadion a amuțit. „Atmosfera era nefastă”
Bucuria prahovenilor (susținuți de câteva mii de fani veniți de la Ploiești) a durat însă doar cinci minute. Rapid a egalat în minutul 87 prin Iulian Chiriță, dintr-un ofsaid strigător la cer, nesemnalizat însă de tușierul Zoltan Erdei și de centralul Ion Crăciunescu (aproape de fază). Faza a fost atât de scandaloasă, încât până și suporterii rapidiști s-au bucurat cu o anumită jenă!
Chiar dacă Petrolul s-a impus la final, după loviturile de la 11 metri, cu 5-3 și a câștigat trofeul, scandalul a continuat ulterior, pe măsură ce ieșeau la iveală subteranele murdare ale unei afaceri cu mult mai complicate decât s-ar fi putut intui.
A fost un război total între un patron oficial, George Copos, și unul neoficial, generalul George Dănescu, ministru de Interne, care ținea cu Dinamo și sprijinea și Petrolul. După un meci pierdut la Arad, în campionat, cu 1-0, Copos îl dăduse afară pe Viorel Hizo, deși acesta abia calificase Rapidul în sferturile Cupei (după un 4-1 istoric cu Steaua), și îl pusese antrenor pe Sorin Cîrțu.
„Atmosfera la echipă era una nefastă… Jucătorii erau deja împărțiți în tabere. Cu câteva săptămâni înaintea finalei, s-a încercat destabilizarea echipei. Aveam meciul din campionat cu Dinamo. Dinamoviștii au plimbat banii cu mașina și au încercat să-i dea jucătorilor noștri. Banii erau ascunși în portbagaj”, povestește Cîrțu. Suspectul principal: Lupu
Lucrurile nu s-au oprit aici. Meciul Rapidului cu Dinamo s-a încheiat la egalitate, 2-2, dar, se spune, unii jucători ai giuleștenilor au mușcat momeala și au acceptat bonusul, mai ales pentru a nu-și apăra corect șansele în finala Cupei cu Petrolul!
Principalul suspect a fost, în acele zile, Dănuț Lupu, având în vedere că acesta jucase patru sezoane la Dinamo înainte de a sosi la Rapid. Culmea, după acel sezon, care a culminat cu scandalul-monstru din finala Cupei, Dănuț s-a întors la Dinamo! „Între Lupu și Jean (n.r. – Jean Vlădoiu) era un conflict mocnit. Înainte de a veni Lupu în Giulești, cel mai iubit de fani era Jean. Apoi, suporterii și-au împărțit simpatia și dragostea”, rememorează Cîrțu.
Copos pregătise mese festive pe Calea Giulești, dar la sfârșit totul arăta ca la o înmormântare. Erau mici, cârnați, fripturi diverse… Eu am băut puțin vin Ion Radu, fost președinte Petrolul
A fost o finală influențată de puterea generalului Dănescu asupra lui Copos. Dănescu era mai tare, îl avea la mână pe Copos cu dosarul telecomenzilor… Sorin Cîrțu, fost antrenor Rapid
Copos vindea televizoarele separat de telecomenzi
Cîrțu regretă că a ales atunci Rapidul, plecând de la naționala de tineret. Fostul tehnician din Giulești a făcut dezvăluiri șocante despre perioada în care Copos era regele neîncoronat al comerțului cu televizoare Samsung.
„A fost o finală influențată de puterea generalului Dănescu asupra lui Copos. Dănescu era mai tare, îl avea la mână pe Copos cu dosarul telecomenzilor… Copos trebuia să vândă televizoarele cu tot cu telecomandă. El a vândut însă separat televizoarele și telecomenzile. Dănescu avea pe masă dosarul ăsta”. „N-am fost bine sfătuit când l-am schimbat pe Hizo… Acea finală îmi trezește multe amintiri neplăcute. Prefer să nu mai vorbesc despre evenimentele din acel an!”, s-a limitat George Copos să comenteze.
Petroliștii – cu generalul, rapidiștii – cu arbitrii
Dacă Petrolul a avut sprijinul lui Dănescu în acea finală, Rapidul a mers pe mâna arbitrilor, mai cu seamă pe cea a lui Ion Crăciunescu. Acesta era atunci cel mai valoros arbitru din Europa, fiind singurul român care a condus la centru o finală a Ligii Campionilor (chiar în acel sezon, Ajax – AC Milan, scor 1-0). Renumitul arbitru era însă și dealer Samsung la Vâlcea pentru firma lui Copos, care distribuia oficial produsele mărcii sud-coreene. „Copos pregătise mese festive pe Calea Giulești, dar la sfârșit totul arăta ca la o înmormântare. Am stat acolo 20 de minute. Erau mici, cârnați, fripturi diverse… Eu am băut puțin vin”, ne-a relatat, amuzat, Ion Radu, președintele de atunci al Petrolului, ajuns acum la vârsta de 75 de ani.
„Recunosc că a fost și vina mea la acel ofsaid, dar nu eu am arbitrat la tușă. I-am zis lui Mircea Sandu că nu vreau să arbitrez acea finală, dar nu l-am putut convinge. Mi-a răspuns: «Ce va zice lumea? Ai arbitrat finala Ligii și nu poți să arbitrezi finala Cupei?» Așa că am cedat. Eram distribuitor Samsung, dar era o afacere la vedere”, a mărturisit, pentru ProSport, Ion Crăciunescu.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER